sâmbătă, 1 septembrie 2012

Ăăhm... Iubire.


          Nu pot să cred că ai făcut asta. M-ai înşelat. Ne iubeam atât de mult, iar acum tu ai stricat totul. Ţi-am promis că dacă mă vei înşela nu te voi putea ierta niciodată. De ce ai făcut asta?
          Îmi amintesc uşor în ceaţă acea noapte petrecută cu prietenul meu cel mai bun, cel care nu mă trăda niciodată. Şi el era un... părăsit. La fel ca mine. După aproape două sticle de vin roşu pe care le băusem împreună, deja nu mai gândeam limpede. Pentru câteva clipe avusesem chef de un sex nebun cu el, însă mai aveam totuşi un fir de limpezime în cap sau poate subconştientul meu nu mă lăsa. Prin fapta asta aş fi vrut să mă răzbun pe tine. Doar că nu puteam, ceva mă oprea. El îmi spusese să uit trecutul. Nu puteam. Îmi spusese să iau totul de la început, ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat. ''Ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat''?! Dacă aş putea, crede-mă că aş face asta, însă tu şi eu am trecut prin mult prea multe ca acum să pot şterge totul.
          Recunosc, încă mai ţin la tine. Dar totuşi, cum ai putut face una ca asta?
P.S. Încă te mai iubesc!

Un comentariu: